Putine lucruri imi plac, dar ceea ce a scris o buna prietena m-a lasat fara cuvinte ..
'' Iti cunosc tot universul. slabiciunile. umbra. sufletul. copilaria. ochii. visele. mainile. parul. mirosul. secretele. ura. uitarea. sarutul. gandurile. noptile. orele. ezitarile. povestile. melodiile. scrisorile. zambetul. dintii. fanteziile. limba. trupul. intimitatea. camera. chitara. cuvintele. necuvintele. subtilitatea. linistea. frica. singuratatea. goliciunea. extazul. fericirea. nefericirea. momentele. dragostea. simplitatea. incoerenta. nesiguranta. dorul. patimile. pacatele. disperarea. suferinta. orgasmul. gustul. inocenta. evadarea. surprizele. scrisul. vocea. nepasarea. asteptarile. dezamagirea. sensibilitatea. urechea. somnul. respiratia. drogul. daruirea. frumusetea.
Nu am uitat nimic. Le iubesc pe toate poate mai mult ca oricand acum. si mi-e dor.
E nevoie de atata maturitate si empatie ca sa pot sa trag linie inainte de ura si ignoranta si imediat dupa dorinta de a te avea din nou, cu orice pret. E o linie atat de fina pe care de multe ori ma dezechilibrez si mi-e foarte teama ca la un moment dat o voi pierde. Am in mintea mea atatea posibile scenarii, atatea posibile intoareri, reveniri. Cuvinte simple sau fraze fara sfarsit pe care imi imaginez ca le voi auzi din gura ta. Mai devreme sau mai tarziu, nu conteaza atata timp cat nu cred in “niciodata”. Sunt inocenta, idealista.
Realitatea e sadic de dura pentru mine. Sunt pe linia asta din vina mea, din vina imposibilitatii de a fi un om mai bun pentru tine. As putea sa vorbesc la nesfarsit despre crizele mele. De nervi, de gelozie, de personalitate s.a.m.d. Fac parte din mine. Din imaginea pe care o ai tu despre mine. Eu ma schimb. Imaginea, amprenta asta pe care ti-am lasat-o tie, insa, mi-e imposibil s-o retusez. In momentul in care exista un punct, o linie trasa foarte gros, mi-e imposibil sa mai modific ceva. Desi poate as putea. Desi poate si tu stii ca as putea. E numai o chestie de vointa. Din partea ta.
Absenta ta ma consuma. Singuratatea e cutremuratoare. E acel tip de cutremur care te rearanjeaza, te reorganizeaza. E atat de apasatoare incat nu ai cum sa nu te schimbi, mai ales atata timp cat ea reprezinta o alegere, nu o stare impusa. E bine si e rau, nu stiu cum s-o definesc. Uneori ma face sa-mi pierd controlul, sa traiesc o fericire atat de puternica, incat devine incontrolabila, iar asta vine numai din lucruri simple.Alteori, cad.
Spune-mi tu, acum ce fac?'' scrisa de Dana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu